Cocosarul (Turdus pilaris L.)
Alta denumire: Sturz de iarna.
Recunoastere: Specie sedentara, cu efective in real progres in
Romania, ca urmare fireasca a extinderii arealului speciei spre sud. Iarna
efectivele cresc brusc datorita aportului de exemplare venite din nord sa
ierneze in tara noastra. Se recunoaste usor dupa culoarea gri a capului, a cefei
si a tartitei, precum si dupa culoarea maro-castanie, marmorata de pe spate.
Pieptul este maro-galbui, patat longitudinal cu pete brune, iar abdomenul
albicios. Partea inferioara a aripilor este alba. Ciocul este galben.
Cuibareste in lizierele padurilor, in interiorul arboretelor, in plantatii, in
parcuri si in copaci izolati, de regula singur, dar uneori si in colonii mici. Depune
4-5 oua albastre, pistruiate cu brun, in cuiburi cu migala construite si lipite cu
pamant, amplasate in coronamentul arborilor, la intersectia si la baza ramurilor.
Femela cloceste 14 zile. Puii sunt nidicoli. Scoate 2-3 serii de pui pe an.
Ierneaza in stoluri mari in zonele cu arbusti producatori de fructe
salbatice (porumbar, paducel, maces, scorus, salcioara etc.).
Se vaneaza in perioada 1 septembrie - 28 februarie, cu alice de 2 mm.

Graurul (Sturnus vulgaris L.)
Este oaspete de vara, intalnit in efective foarte mari in Romania.
Soseste la sfarsitul lunii februarie si pleaca toamna tarziu.
Se recunoaste dupa culoarea neagra, impestritata cu pete albe, mai
intense iarna. Vara are ciocul galben si culoarea mai vie, toamna are ciocul
cenusiu si culoarea mai mata.
Se afla tot timpul in miscare, in cautare de insecte, fructe, seminte etc.
Traieste in stoluri, exceptand perioada de cuibarit. Stolurile sunt uneori
de dimensiuni uriase, membrii acestora zburand perfect sincronizat.
Innopteaza cu precadere in stufarisuri, facand o zarva de nedescris. In zbor
scoate continuu strigate scurte si aspre. Cantecul sau este insa melodios,
compus din fluieraturi, combinate cu foarte multe sunete imitate.
Cuibareste in scorburi, in crapaturi din ziduri, sub tiglele caselor
parasite, in cuiburi artificiale si in alte asemenea locuri care ii asigura protectia
puilor. Cuibul este amenajat din fibre vegetale si din fulgi, la construirea lui
contribuind atat masculul, cat si femela.
Incepand din luna aprilie, femela depune 5-6 oua, care sunt clocite
alternativ de cei doi parteneri, circa 14 zile. Puii sunt nidicoli. Scoate doua
serii de pui pe an.
Se vaneaza in perioada 1 septembrie - 28 februarie, cu alice de 2 mm.

Sturzul de vasc (Turdus viscivorus L.)
Alta denumire: Brebene.
Recunoastere: Este considerat si specie sedentara si eratica. Se
recunoaste dupa colorit si dupa marime, fiind cel mai mare dintre sturzi.
Gatul, pieptul si abdomenul sunt cenusiu-galbui, cu pete brune. Partea
superioara a corpului si crestetul capului sunt maro-gri uniform, avand
rectricele si remigele cu margini albicioase. Caracteristica este culoarea
descrisa pentru piept, pentru abdomen si pentru gat, culoare care ajunge pana
la ochi. Aripile sunt albe in partea de dedesubt.
Cuibareste in paduri, in parcuri si in gradini mari. Este sperios si
precaut. Depune in aprilie 4-5 oua verzi, cu stropi roscati, amplasate in cuiburi
asemanatoare celor de cocosar. Femela cloceste 14 zile. Puii sunt nidicoli.
Ierneaza in stoluri mici, in padurile de stejar, unde consuma
preponderent boabe de vasc.
Se vaneaza, ca si ceilalti sturzi, intre 1 septembrie - 28 februarie,
cu alice de 2 mm.

Sturzul cantator (Turdus philomelos L.)
Este foarte asemanator cu sturzul de vasc, dar de dimensiuni putin mai reduse.
Coloratia celor doua specii pare identica la prima vedere, dar in cazul
sturzului cantator, remigele si rectricele sunt colorate uniform. In plus, gatul,
pieptul si abdomenul sunt usor mai alburii, fara insa ca aceasta culoare sa
atinga ochiul. Aripile sunt albe pe dedesubt doar in partea posterioara,
partea anterioara fiind galbena.
Este un oaspete de vara, care ierneaza doar sporadic in Delta Dunarii.
Apare in martie, de la campie pana la munte, cuibarind in paduri, in cranguri,
in parcuri si in gradini. Pleaca tarziu, cand vremea se strica.
Se vaneaza intre 1 septembrie - 28 februarie.

Sturzul viilor (Turdus iliacus)
Este mai mult specie de pasaj, care ramane iarna in Romania, din
octombrie pana in mai. In timpul migratiei si iarna este intalnit in stoluri mici,
in padurile rare, cu tufisuri inalte, si in vii. Seamana cu sturzul cantator, dar
are flancurile roscate, partea inferioara si interioara a aripii de culoare
rosie - caramizie
si o spranceana alba evidenta. Cantecul sau prezinta mai multe variante.
Se vaneaza ca si celelalte specii de sturzi.

  << Atlas